Radare fixe și e-SIGUR 2026: ce camere dau amenzi

În septembrie 2026, pe DN1 dintre București și Ploiești au apărut mai multe echipamente fixe care afișează viteza mașinilor. Pentru un șofer care trece prin dreptul lor, concluzia pare firească: România a pornit radarele fixe și amenzile vin automat acasă.

Doar că, în acest caz, concluzia este greșită.

Echipamentele montate de CNAIR la Balotești, Snagov, Tâncăbești, Potigrafu și Puchenii Mari pot detecta viteza, dar, potrivit informațiilor comunicate la începutul lunii septembrie, nu transmit în prezent Poliției viteza înregistrată pentru aplicarea sancțiunilor. Rolul lor actual este de avertizare și calmare a traficului.

În paralel funcționează însă un alt sistem, care chiar poate duce la amendă: e-SIGUR.

Aici apare confuzia. În spațiul public, camerele de monitorizare, radarele mobile ale Poliției, camerele pentru citirea numerelor și viitoarele radare fixe sunt deseori puse în aceeași categorie. Tehnic și juridic, nu sunt același lucru.

e-SIGUR dă deja amenzi. Radarele fixe sunt altă etapă

Sistemul e-SIGUR este operațional din 1 ianuarie 2025.

Componenta pe care șoferii o întâlnesc deja pe drum este formată în principal din radarele mobile TruCAM ale Poliției Rutiere. Dispozitivele sunt amplasate în afara carosabilului, de regulă pe trepied, și pot înregistra automat vehiculele care depășesc limita legală de viteză.

Ministerul Afacerilor Interne vorbea în 2025 despre aproximativ 700 de camere mobile asociate sistemului e-SIGUR.

Înregistrarea nu presupune ca un echipaj să plece imediat după mașină și nici ca șoferul să fie tras pe dreapta.

Imaginile și datele sunt procesate ulterior. După identificarea persoanei aflate la volan și parcurgerea procedurii legale, procesul-verbal poate fi trimis la domiciliu.

Prima sancțiune anunțată oficial prin e-SIGUR a fost întocmită în ianuarie 2025. Abaterea fusese înregistrată cu un radar TruCAM II pe DN2, în Adjud: autoturismul circulase cu 73 km/h într-o zonă cu limită de 50 km/h.

O zi mai târziu, MAI anunța și primul caz în care o înregistrare e-SIGUR a dus la suspendarea dreptului de a conduce.

Așadar, întrebarea „e-SIGUR funcționează sau nu?” are deja un răspuns clar: da, funcționează și produce sancțiuni.

Ce nu există încă în aceeași formă este o rețea națională complet operațională de camere fixe care să sancționeze automat viteza pe toate drumurile despre care apar periodic liste pe internet.

Cum poți primi amendă dacă Poliția nu te-a oprit

Fluxul diferă de controlul rutier clasic.

Dacă un sistem de detecție înregistrează un vehicul care încalcă regimul de viteză, Poliția trebuie să stabilească cine îl conducea în acel moment.

Proprietarul sau utilizatorul vehiculului poate primi prin poștă o solicitare pentru comunicarea datelor conducătorului auto. Răspunsul poate fi transmis și prin HUB-ul MAI.

După asocierea șoferului cu abaterea înregistrată, Poliția poate întocmi procesul-verbal, care este apoi comunicat prin serviciile poștale.

De aici rezultă o diferență importantă față de radarul clasic întâlnit în trafic: faptul că nu ai fost oprit după ce ai trecut prin dreptul aparatului nu înseamnă că înregistrarea a dispărut.

În sistemul e-SIGUR, identificarea și sancționarea pot avea loc ulterior.

O cameră care vede numărul mașinii nu este automat radar de viteză

Aici merită făcută cea mai importantă distincție.

Pe drumurile din România există deja foarte multe camere capabile să filmeze traficul sau să citească numerele de înmatriculare. Unele sunt folosite pentru rovinietă, altele pentru monitorizarea traficului, controlul accesului sau alte sisteme.

Capacitatea de a filma o mașină ori de a-i identifica numărul nu este însă suficientă pentru aplicarea unei amenzi pentru viteză.

Ordinul MAI nr. 99/2025 stabilește condițiile în care sistemele administratorilor de drum pot fi interconectate cu platformele Poliției Române.

Pentru o semnalare privind viteza, datele transmise trebuie să includă, între altele, locul și momentul înregistrării, vehiculul, numărul de înmatriculare, limita aplicabilă și viteza măsurată.

Mai important, viteza trebuie măsurată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.

Prin urmare, două camere care arată aproape identic pentru un șofer pot avea roluri complet diferite.

Una poate doar să numere vehicule sau să citească plăcuțele. Alta poate face parte dintr-un sistem tehnic și juridic prin care o abatere de viteză ajunge la Poliție.

Camerele noi de pe DN1 arată exact unde apare confuzia

Echipamentele instalate în 2026 pe DN1 sunt un exemplu foarte bun.

CNAIR a montat dispozitive fixe la intrarea în mai multe localități dintre București și Ploiești, iar alte puncte au fost anunțate pentru Otopeni, Ciolpani și Bărcănești.

Sistemele pot detecta viteza unui vehicul și o pot afișa șoferului.

Dar, la începutul lunii septembrie, acestea nu erau folosite pentru sancționare. Datele privind viteza nu erau transmise Poliției în acest scop.

Asta nu înseamnă că infrastructura va rămâne permanent separată de e-SIGUR.

Direcția anunțată de autorități este tocmai integrarea progresivă a sistemelor CNAIR și ale administrațiilor locale în platforma Poliției.

TVR relata, pe baza informațiilor CNAIR, și despre un proiect pentru aproximativ 400 de camere radar care ar urma să fie conectate la e-SIGUR.

Diferența de timp verbal contează: „urmează să fie conectate” nu înseamnă „dau deja amenzi”.

De ce integrarea camerelor fixe nu se face prin simpla apăsare a unui buton

În martie 2026, Poliția Română a intervenit public tocmai pentru a clarifica această diferență.

MAI a precizat că trebuie separate două lucruri: sistemul e-SIGUR folosit deja de Poliție și extinderea lui prin integrarea sistemelor de monitorizare operate de administratorii drumurilor.

Pentru ca o cameră externă sistemului actual să trimită semnalări utilizabile de Poliție trebuie îndeplinite cerințe tehnice, juridice și de securitate.

Ordinul din 2025 prevede inclusiv interconectarea printr-o rețea securizată și stabilirea unor protocoale între administratorii drumurilor și Poliția Română.

Pentru viteză există și cerința mijlocului tehnic omologat și verificat metrologic.

De aceea, existența fizică a unei camere pe un stâlp nu spune, singură, aproape nimic despre capacitatea ei de a genera o amendă.

Dar camerele de rovinietă?

Nici acestea nu trebuie confundate automat cu radarele de viteză.

Camerele utilizate pentru verificarea numerelor de înmatriculare pot avea tehnologia necesară recunoașterii automate a plăcuței — ANPR sau LPR — fără ca asta să însemne că măsoară viteza în condițiile cerute pentru constatarea unei contravenții.

Cele două funcții pot exista în același sistem, dar sunt lucruri diferite.

Pentru o amendă de viteză nu este suficientă identificarea mașinii. Este necesară și măsurarea vitezei cu echipamentul corespunzător, împreună cu datele și înregistrarea necesare încadrării abaterii.

„De vineri pornesc toate camerele” — mesajul care revine periodic

O parte din confuzie este alimentată și de mesajele distribuite pe WhatsApp și rețele sociale.

În aprilie 2026, MAI a dezmințit public un astfel de mesaj care susținea că mii de camere ar urma să fie activate simultan în România.

Ministerul arăta atunci că informația despre activarea bruscă a aproximativ 10.000 de camere nu era reală și reamintea că sistemul aflat efectiv în exploatare era cel al radarelor mobile e-SIGUR.

Astfel de mesaje amestecă de obicei proiecte reale de extindere cu termene, numere și funcționalități care nu corespund stadiului efectiv al sistemului.

Faptul că România dezvoltă o infrastructură mai amplă de monitorizare a traficului este real. Ideea că orice cameră existentă pe marginea drumului s-a transformat deja într-un radar care trimite automat amenzi nu este.

Cum arată situația în septembrie 2026

Pentru șofer, delimitarea poate fi redusă la câteva situații concrete.

Radarul mobil TruCAM folosit de Poliția Rutieră în e-SIGUR poate înregistra abaterea și poate duce ulterior la amendă, chiar dacă mașina nu este oprită pe loc.

O cameră fixă de monitorizare nu produce automat același efect doar pentru că poate filma traficul sau citi numărul de înmatriculare.

Noile echipamente instalate pe DN1 pot măsura și afișa viteza, dar, conform informațiilor disponibile la începutul lui septembrie, nu transmiteau acea viteză Poliției pentru sancționare.

Iar rețeaua fixă care urmează să fie integrată în e-SIGUR este un proiect în dezvoltare, cu cerințe tehnice și juridice care trebuie îndeplinite înainte ca o cameră să intre efectiv în fluxul de constatare a abaterilor.

Cu alte cuvinte, în 2026 România are deja un sistem e-SIGUR care sancționează și, în paralel, construiește infrastructura pentru etapa următoare. Confuzia apare atunci când cele două sunt prezentate ca și cum ar fi deja același lucru.

Caută o benzinărie

Nu am găsit nicio benzinărie

Căutarea nu este disponibilă

Radare fixe și e-SIGUR în România în 2026: ce camere dau amenzi și ce nu