Peko
Centura Comarnic este deschisă circulației din 1 octombrie 2026, iar weekendul 3–4 octombrie este primul test relevant pentru noul drum în condițiile traficului turistic de pe Valea Prahovei.
Primele observații publicate după deschidere sugerează că unul dintre blocajele tradiționale din zona Comarnic s-a redus. Asta nu înseamnă însă că problema traficului dintre Ploiești și Brașov a dispărut.
La momentul documentării acestui material, pe 4 octombrie, autoritățile nu publicaseră încă un bilanț comparabil cu numărul de vehicule care au rămas pe DN1 și numărul celor care au folosit centura. Din acest motiv, efectul noului drum poate fi descris deocamdată prin configurația traficului și observațiile din teren, nu printr-un procent verificat de reducere a aglomerației.
Comarnic și Nistorești: primele semne de fluidizare
La o zi după deschiderea variantei ocolitoare, relatările din trafic indicau că tradiționala coloană care se forma în zona Nistorești, pe sensul spre Brașov, nu mai era prezentă în aceeași formă.
Biz Brașov relata pe 2 octombrie că circulația se desfășura în condiții normale prin zona Comarnic și Nistorești până la intrarea în Bușteni.
Este exact zona asupra căreia noua infrastructură ar trebui să aibă efectul cel mai direct: traficul de tranzit nu mai este obligat să traverseze Comarnicul pe vechiul traseu al DN1.
Centura are 5,9 kilometri și ocolește orașul prin partea de vest. Drumul are câte o bandă pe sens, iar proiectul include poduri peste râul Prahova, un viaduct care traversează inclusiv magistrala feroviară București–Brașov și patru intersecții amenajate cu sens giratoriu.
Blocajul nu dispare, ci se mută mai departe pe traseu
Primele observații arată însă și limita evidentă a proiectului.
După Comarnic, traficul de tranzit revine pe DN1 și continuă prin Sinaia, Bușteni și Azuga. Dacă unul dintre punctele de acumulare este eliminat, capacitatea drumului nu crește automat pe întregul traseu.
În aceeași relatare din 2 octombrie, traficul era descris drept foarte aglomerat la Bușteni, cu coloane spre Azuga. Probleme erau semnalate și pe sensul opus, spre Ploiești.
Prin urmare, Centura Comarnic poate elimina sau reduce un blocaj local fără să transforme întregul București–Brașov într-un traseu fluent.
Această limită a fost recunoscută chiar la inaugurare de reprezentanții CNAIR. Cristian Andrei, șef în cadrul Direcției Întreținere, Siguranța Circulației, Drumuri și Poduri, a declarat că noua centură nu va rezolva complet problemele de fluență și accesibilitate ale DN1, chiar dacă orașul Comarnic va fi degrevat în mare parte de traficul care îl traversa.
De ce contează totuși centura
Comarnicul era unul dintre punctele în care traficul de tranzit se suprapunea cu circulația locală, intersecțiile și accesul la proprietăți.
Noul drum separă o parte importantă din aceste două tipuri de trafic.
Pentru un șofer care merge direct spre Sinaia, Bușteni, Azuga sau Brașov, avantajul principal nu este că Valea Prahovei devine lipsită de aglomerație, ci că traversarea centrului Comarnicului poate fi evitată.
Pentru locuitorii orașului, efectul urmărit este reducerea numărului de vehicule de tranzit care folosesc vechiul DN1.
Eficiența reală va putea fi evaluată mai riguros abia după ce vor exista date privind volumele de trafic pe ambele trasee și timpi de parcurs măsurați în weekenduri comparabile.
Bușteni și Azuga rămân punctele sensibile
Situația din primele zile confirmă de ce infrastructura de la Comarnic este doar o parte din soluția pentru Valea Prahovei.
La Bușteni și Azuga, traficul de tranzit continuă să folosească DN1 prin zonele construite, iar aici capacitatea drumului rămâne limitată.
Pentru această zonă este în construcție o altă variantă ocolitoare, Azuga–Bușteni.
Consiliul Județean Prahova raporta la 28 august un progres fizic de 16%. La 30 septembrie, autoritatea anunța montarea grinzilor pentru Podul nr. 5, la kilometrul 2+680, semn că lucrările continuă, dar proiectul nu este încă o alternativă disponibilă pentru traficul actual.
Până la finalizarea acestei infrastructuri și a celorlalte intervenții planificate pe DN1, eliminarea blocajului din Comarnic nu poate elimina automat coloanele formate mai la nord.
Primul weekend nu este încă suficient pentru un verdict
Deschiderea Centurii Comarnic este o schimbare reală pentru traseul DN1, dar primele ore sau primele două zile de circulație nu sunt suficiente pentru a calcula efectul permanent asupra traficului.
Pentru o comparație relevantă ar trebui urmărite cel puțin:
- numărul de vehicule care folosesc centura față de vechiul DN1;
- timpul de traversare a zonei Comarnic înainte și după deschidere;
- lungimea și durata coloanelor în orele de vârf;
- efectul asupra traficului din Bușteni și Azuga;
- diferențele dintre sensul spre munte și traficul de întoarcere spre București.
Duminică, 4 octombrie, nici măcar primul weekend complet nu este încheiat. Traficul de întoarcere spre București reprezintă un test diferit față de fluxul de urcare spre munte.
Concluzia prudentă după primele zile este că noua centură elimină traversarea Comarnicului pentru traficul care o folosește și primele relatări indică o circulație mai bună în această zonă. Blocajele de pe Valea Prahovei nu au dispărut însă, iar Bușteni și Azuga rămân puncte importante de acumulare.
Înainte de plecare, șoferii pot verifica ruta și alternativele disponibile în planificatorul de traseu Peko, în special în perioadele în care traficul de weekend se modifică rapid.
